Am primit zilele trecut întrebarea „Cum anume se procedează in cazul in care simt ca nu rezonez cu grupul? Sau mi se pare ca nu mi se potrivește?”.

Mi-a plăcut foarte mult întrebarea. La mine, mesajul a ajuns împreună cu subtextul „îmi pasă de angajamentul pe care mi-l iau alăturându-mă grupului, de siguranța mea și de siguranța grupului”.

M-am gândit că ar fi util să împărtășesc public răspunsul meu:

.

Spre deosebire de relația terapeutică (unde a rezona și avea transfer pozitiv e important pentru a construi alianța terapeutică), grupurile nu funcționează chiar în același fel. Rămâne extrem de important a te simți în siguranță. Nu e, însă, nevoie să te simți în siguranță cu toată lumea prezentă. E important să ai „ancore” de siguranță, care să te ajute să verifici dacă pericolul perceput e real și să-l adresezi.

Oamenii din grup vor semăna mai mult sau mai puțin cu alți oameni din viața ta. Asta construiește rolul grupului pentru tine și spațiul tău de exercițiu. Poate cineva îți va părea amenințător. Cum relaționezi în mod normal cu cineva care îți pare amenințător? Funcționează pentru tine? Dacă nu, ce ai putea schimba? Grupul îți poate oferi idei și sprijin pentru a face schimbarea, sau poate analiza cum s-a ajuns la o situație în care persoana cealaltă devine amenințătoare.

Așa cum ceilalți oameni vor prelua diferite roluri în relația cu tine, și tu vei deveni cineva pentru ei. Poate te vor vedea ca o figură maternă/paternă, sau poate ca un frate /o soră mai mic(ă), sau poate ca un profesor/o profesoară rău/rea. Și ceilalți vor aduce în grup propriile așteptări și nevoi. E posibil ca asta să te pună în situații dificile uneori și tocmai aici văd eu utilitatea întâlnirilor: spre deosebire de viața de zi cu zi, în grup nu e nevoie să pleci acasă cu suspiciuni despre cum ești văzut, ci poți explora cum ești văzut, de ce, ce nevoie trezești în ceilalți și cum. Unde începe și unde se termină responsabilitatea ta față de ceilalți?

Pentru noi, ca facilitatori ai grupului, e extrem de important să putem oferi siguranță participanților în aceste 10 întâlniri. Iar siguranța poate însemna (și înseamnă adesea) că „nu voi fi abandonat dacă mă arăt cu adevărat”. Ăsta e unul dintre motivele pentru care am decis să fixăm obligația financiară la toate cele 10 întâlniri pentru grupul 1plus1.

De asemeni, e posibil ca grupul să nu mai fie viabil financiar după retragere/retrageri. Asta înseamnă că nu ar mai fi posibil să participe nici cei ramași în urmă. Și nu ne dorim asta.

Nu toate grupurile de terapie au cerința asta. Noi am decis că pentru noi e importantă. Și înțelegem dacă constrangerea asta e incomodă. Ne dorim să ni te alături. Și vom respecta orice decizie ai lua.